Bun gasit!
Astazi adaug inca o salina la lista celor vizitate; aceasta fiind amenajata intr-un mod cu totul special!
Salina Turda iese din tipare si ne demonstreaza ca este cea mai frumoasa dintre toate pe care le-am vazut.
Liftul este panoramic, lumina este rece dar puternica, locurile de relaxare sunt multe si elegant realizate; altceva fata de ce am vazut pana acum. Cu toate acestea, partea naturala a salinei a cam disparut, facand loc unei constructii interioare de tip OZN…
In continuarea va voi detalia cateva informatii despre aceasta si de asemenea va invit sa vizionati imaginile capturate in interior.
Depunerea formaţiunilor cu sare din bazinul Transilvaniei, a avut loc în Badenianul mediu Wielician; vârsta absolută atribuită depozitelor salifere din Transilvania, este de 13,6…13,4 milioane ani. Sedimentarea sării a avut loc în bazine marine izolate, în condiţii de climat cald şi relativ umed, cu slabe tendinţe de aridizare, pe fondul unei subsidenţe active. Evoluţia tectonică ulterioară a bazinului a determinat formarea de cute alungite orientate aproximativ N-S, dispuse în estul, respectiv vestul depresiunii Transilvaniei, în axul cărora este cantonată sarea, sub forma unor sâmburi ce ajung până la suprafaţă.
Zăcământul de sare de la Turda aparţine aliniamentului de vest, care se dezvoltă începând din Maramureş, în nord, până în zona Sibiului, la sud. Aceluiaşi aliniament îi aparţin şi zăcămintele Ocna Dej, Sic, Cojocna, Valea Florilor şi Ocna Mureş.
Situat în partea de N-E a oraşului, zăcământul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 45 km2. Grosimea medie a sării se situează în jurul valorii de 250 m. În zona axială a cutei diapire grosimea sării depăşeşte frecvent 1200 m. Sarea de la Turda este o rocă monominerală, compusă din halit pur (NaCl), mineral al cărui proporţie depăşeşte 99%. Elementele insolubile, formate în principal din CaSO4, nu depăşesc 0,7%. Rezerva geologică estimată este de 38.750 milioane tone. Formaţiunile terigene situate în acoperişul sării, în zona salinei vechi şi a lacurilor sărate de la Durgău, au grosimi cuprinse între 0,5 şi 20 – 25 m. Apariţia sării la suprafaţă, ca urmare a erodării de către Valea Florilor şi Valea Sărată a rocilor sterile situate în acoperişul zăcământului, a făcut ca prezenţa ei să fie cunoscută din cele mai vechi timpuri.
În primul document cunoscut până în prezent cu referire la Transilvania emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menţionată vama ocnelor de sare “la cetatea ce se cheamă Turda… în locul ce se cheamă în ungureşte Aranyas, iar în latineşte Aureus”. Documentul citat nu menţionează existenţa la Turda a unor exploatări propriu zise, dar înfiinţarea unei vămi a sării “… pe drumul Arieşului şi al Mureşului …” ar putea fi un argument în favoarea existenţei unor exploatari de sare în funcţiune. Turda, ca cetate regală, ar fi putut avea rolul de a apăra salinele din apropiere. În cursul secolului al XIII -lea este pomenită documentar Ocna de la Turda. Astfel, la 1 mai 1271 se dăruia capitlului din Transilvania “ocna de sare de la Turda”.
Informaţii deosebit de preţioase referitoare la exploatarea ocnelor turdene, ne sunt oferite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1867, prin apariţia la Cluj a lucrării mineralogului Johann Fridwaldszky, “MINERO-LOGIA MAGNI PRINCIPATUS TRANSILVANIAE”.Mineralogul clujean arată că a intrat în aceste ocne şi din dorinţa “de a putea prezenta cititorului icoana adevărată a acestor ocne de sare (quod lectori meo veram salis-fodiniarum iconem exhibere valeam)” şi deoarece “aceste ocne sunt vrednice de cea mai mare admiraţie şi curiozitate (fodinae maxima admiratione et curiosa inquisitione dignae sunt)”. “Despre această ocnă – afirmă Fridwaldszky – se spunea că este atât de vestită încât aproape că nu are egal în întregul răsărit”.După ce prezintă în mod detaliat sistemul de construire a ocnei în formă de clopot (conică), grija deosebită pentru a feri exploatarea de infiltrările de apă, mijloacele de evacuare a apei şi a sării cu ajutorul crivacului, Fridwaldszky înfăţişează astfel situaţia ocnelor şi a tăietorilor de sare de la Turda: “Ocnele de la Turda numără cinci puţuri mai importante, dintre care primul se numeşte cel de sus, al doilea cel de jos, al treilea numit Cojocnean, al patrulea Terezia, iar al cincilea Sf. Anton. Diametrul bazei puţului de sus numără 45 de stânjeni şi doua picioare, iar înălţimea 55 de stânjeni şi două picioare. Sarea din acest puţ este curată şi doar rareori conţine un uşor amestec cu pământ, este săpată de 87 tăietori (fossores), ajutaţi de 18 voluntari (volones). Diametrul puţului de jos numără 36 de stânjeni şi sase picioare,iar înălţimea 53 de stânjeni. În ce priveşte calitatea sării nu se deosebeşte cu nimic de puţul de sus, fiind executat de 75 de tăietori şi 18 voluntari. Puţul Cojocnean are un diametru de 40 de stânjeni şi înălţimea de 59 de stânjeni. În acest puţ lucrează 63 de tăietori împreună cu 12 voluntari. Amestecul sării cu pământ se micşorează din zi în zi, încât în curând se va scoate numai sare curată … Puţul numit Terezia numără 30 de tăietori şi 15 voluntari şi are diametrul de 26 de stânjeni iar înălţimea de 35 de stânjeni. Cel mai nou puţ al Sf. Anton are dimensiunile pe măsura celorlalte ….. “. Autorul mai aminteşte despre existenţa unei ocne mai mari şi mai vechi care, datorită pericolului de a se surpa, a fost închisă la 19 iunie 1762.
După închiderea salinei în 1932, aceasta intră într-o perioadă de uitare până în timpul celui de-al doilea război mondial, când ea este redeschisă şi utilizată de populaţia oraşului ca adăpost antiaerian. După anul 1950 până în anul 1992, când salina a fost deschisă pentru public căpătând statutul de obiectiv turistic, primii 526 m ai galeriei de transport Franz Iosif au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi.
sursa text: salinaturda.eu
HARTA LOCATIEI (+New : indicatii rutiere!):
Click pe locatia respectiva de pe mapa, apoi „Directions”, dupa care va aparea un map route in care puteti vedea traseul, timpul in care poate fi parcurs, indicatii si distanta rutiera in km dintre oricare localitati din Romania sau Europa vis-à-vis de locatia din postare.
[mappress mapid=”16″]
