Romania Through My Eyes...

29 Mar

Manastirea Curtea de Arges

Author: Mihai Zamfiroiu // Category: ^MANASTIRI, ^ORASE, Manastirea Curtea de Arges

Istoricul mânăstirii:

Scaun episcopal şi monahal între 1793 şi 1949 şi după 1990, Mânăstirea Curtea de Argeş adăposteşte în Catedrala Episcopală moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia şi ,,Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare”, scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta (1843-1916). Construită între 1514 şi 1517, biserica a fost ctitorită de Neagoe Basarab pe fundaţiile unui locaş mai vechi, sediul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Pe aceasta aflând-o Neagoe ,,dărâmată şi neîntărită … a zidit-o şi înălţat-o din temelii”. În această formă de început, biserica Mânăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793 sub denumirea de ,,Biserica Episcopală”, rămâne pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, atunci una dintre cele mai reprezentative construcţii ale sale.
După unele refaceri parţiale şi întregiri în timp ale ansamblului său, vătămată şi de un puternic incendiu, biserica a fost refăcută de arhitecţii Andre Lecomte du Nouy şi Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările s-au finalizat în anul 1885, biserica fiind resfinţită la 12 octombrie 1886.
Biserica este aşezată pe un vast pavaj orizontal din blocuri de piatră. Pereţii exteriori sunt împărţiţi în două zone suprapuse, demarcate printr-un brâu, care înconjoară biserica. În partea de sus, se află o suită de panouri semicirculare, în centrul cărora sunt fixate plăci decorative şi discuri în rozetă, la întretăierea arcurilor, aflându-se alte discuri mai mici, pe care sunt aşezaţi porumbei purtând în cioc câte un clopoţel. În interior, pictura în ulei aparţine pictorilor F. Nicolle, Ch. Renouard şi N. Constantinescu. Pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor, catapeteasma din marmură, bronz aurit şi onix, şi icoanele lucrate în mozaic, atrage mai cu seamă atenţia grupului celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinţi Apostoli. De la ,,Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta Bolniţă a mânăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că ,,se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524″.

Legende:

1. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot cea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – fântâna meșterului Manole.

2. O altă legendă povestește despre Sfânta Filofteia, o fată de 12 ani. Se spune că fata a fost trimisă de tatăl său cu mâncare, la niște muncitori. Însă, ea pe drum întâlnind niște săraci, le-a dăruit lor toată mâncarea. De supărare, tatăl său când a aflat ce a făcut, a ucis-o cu un topor. Trupul fetei nu a putut fi ridicat decât în momentul pomenirii Mănăstirii Curtea de Argeș. Moaștele Sfintei au rămas la mănăstire până astăzi, ca loc de pelerinaj și de închinare. Astfel, sfintele moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteia-Fecioara au devenit pentru România o binecuvântare a lui Dumnezeu, iar pentru poporul român, izvor nesecat de binefaceri, de 8 veacuri ea ocrotind Curtea de Argeș și pe credincioșii ortodocși.

text realizat cu sprijinul Romanian Orthodox Monasteries and Church.

HARTA LOCATIEI (+ indicatii rutiere!):

Click pe locatia respectiva de pe mapa, apoi “Directions”, dupa care va aparea un map route in care puteti vedea traseul, timpul in care poate fi parcurs, indicatii si distanta rutiera in km dintre oricare localitati din Romania sau Europa vis-à-vis de locatia din postare.

Comments (4) // Add Comment

04 Jan

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, Muzeul Satului Sibian

Author: Mihai Zamfiroiu // Category: ^MUZEE, ^ORASE, ^SIBIU, Muzeul Satului Sibian

Am vizitat Sibiul de nenumarate ori, dar din pacate aici nu reusisem sa ajungem… iata ca a venit momentul si pentru realizarea catorva imagini deosebite din Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Astra, mai pe scurt Muzeul Satului Sibian.
Acesta se intinde pe aproximativ 100 de hectare (nu este o gluma!) unde putem admira de la case vechi la utilaje medievale pana la mori de vant sau pe apa.
Expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare. Vizitatorii au la dispoziţie două restaurante, două pensiuni, un spaţiu de joacă, un centru de informare turistică, 4 parcări, peste 10 km de alei, numeroase locuri de popas, spaţii destinate demonstraţiilor practice şi multe alte elemente menite să le facă şederea cât mai agreabilă.
Loc ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală “Dumbrava Sibiului”.
De precizat este faptul ca muzeul ASTRA in sine contine inca alte trei muzee, de asemenea nu trebuie sa uitam de ASTRA Film:

Muzeul Franz Binder
Muzeul Civilizatiei Transilvane
Muzeul Emil Sigerus

Istoric muzeu ASTRA:

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma să reprezinte ocupaţii, meşteşuguri şi “instalaţii tehnice populare” de pe întreg teritoriul ţării, grupate pe diversitatea proceselor tradiţionale, pe genuri şi tipologii.
În luna august a aceluiaşi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat şi de Sfatul Popular al Regiunii Braşov. În 8-10 noiembrie, 1963, a avut loc o nouă şedinţă a Comisiei consultative pentru organizarea Muzeului Tehnicii Populare, cu participarea specialiştilor de la Academia Română, Muzeul Satului şi Muzeul de Artă Populară din Bucureşti, Comisia de Cultură şi Artă, specialişti în sistematizarea oraşului, avizându-se Planul de organizare pe terenul destinat viitorului muzeu.
Începând cu anul 1963, cercetarea ştiinţifică întreprinsă de specialiştii muzeului s-a desfăşurat prin expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagărul din Gura Râului (Sibiu), moara din Dăbâca (Hunedoara), uleiniţa de la Orăştioara (Hunedoara) şi piua din Rod (Sibiu). Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). În perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat în muzeu: moara cu aducţie inferioară (Dăbâca) din ţinutul Pădurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografică. În anii următori au mai fost reconstruite: teascului de boştină din Sebeş, moara de la Munteni, joagărul cu roată mică de la Gura Râului, piua cu vâltoare de la Rod, uleiniţa din Grind (în anul 1964), moara cu ciutură de la Arcani, teascul din Racoviţa, casa podarului şi moara plutitoare din Lucăceşti (în anul 1965).
La 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg.
Între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale.
În anul 2001, a luat fiinţă Complexul Naţional Muzeal “ASTRA”, cu cea mai vastă structură etnomuzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti şi a celei a rromilor, (în fază de proiect), în cadrul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare “ASTRA”, Muzeului Civilizaţiei Transilvane “ASTRA”, Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”, Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală “Franz Binder”.

ASTRA Film este centru de documentare, cercetare antropologică şi educaţie vizuală film antropologic. Misiunea ASTRA FILM este educarea şi cultivarea comunităţii în spiritul toleranţei şi înţelegerii diversităţii lumii în care trăim, cu ajutorul filmului, cel mai puternic mediu de comunicare.

Sursa: muzeulastra.ro

HARTA LOCATIEI:

Click pe locatia respectiva de pe mapa, apoi “Directions”, dupa care va aparea un map route in care puteti vedea traseul, timpul in care poate fi parcurs, indicatii si distanta rutiera in km dintre oricare localitati din Romania sau Europa vis-à-vis de locatia din postare.

Comments (5) // Add Comment

03 Jan

Manastirea Turnu – 2013

Author: Mihai Zamfiroiu // Category: ^MANASTIRI, Manastirea Turnu - 2013

Cu toate ca este o Manastire situata intr-o locatie mai retrasa, am fost surprins de numarul relativ mare de oameni care vizitau acest locas sfant. La Cozia, care se afla la doar cativa kilometri departare era iarasi plin de curiosi, sau sa le spunem “cuviosi”, opriti pentru cateva minute la manastire pentru a isi mari colectia de suveniruri si cruciulite sfinte… sa speram totusi ca nu acesta a fost scopul numarului mare de masini parcate in fata asezamantului.
Sunt usor ironic, dar se pare ca totusi oamenii inca merg la biserica, de altfel un lucru bun, avand in vedere cate s-au scris despre Patriarhie si slujbasii acesteia; poate astfel mai renunta la lucrurile rele si o iau pe fagasul cel bun, atat primii cat si ceilalti.
Dar sa revenim la subiect, Manastirea Turnu v-am prezentat-o in trecut AICI , unde puteti gasi toate informatiile necesare, totusi, de fiecare data cand trecem prin zona simtim nevoia sa ii vizitam chiliile sapate in piatra de sihastri Daniil si Misail si m-am gandit ca ar fi necesar sa va prezint imagini noi. Este una dintre manastirile care intr-adevar te face sa revii cu placere si nu iti da impresia de comercial. Din cate am inteles este posibila si cazarea in spatiile special amenajate de calugari, in trecut am vazut ca se putea servi si masa preparata direct in incinta. Pentru viitor am observat ca se construieste o cladire noua chiar pe partea cu lacul cu pastravi; speram cat de curand.
Apropo, tot aici am surprins si imaginea de antet a siteului Romania Through My Eyes, devenita si emblema pentru acesta, daca se intreaba cineva care ii este istoria!
Va recomand cu mare placere vizitarea acestui loc si va invit in continuare sa admirati imaginile deosebite din zona.