Romania Through My Eyes… » alba

Cetatea Alba Iulia

Author: Mihai Zamfiroiu  //  Category: ^CETATI/CASTELE, ^ORASE, Cetatea Alba Iulia

Am reusit sa revad Alba Iulia dupa multi ani; dar trebuie sa recunosc faptul ca am ramas impresionat!

Se lucreaza de zor la restaurarea cetatii, a zonelor limitrofe si se fac noi sapaturi arheologice pentru a se mari aria de vizitare.

Consider ca in momentul in care restaurarea va fi incheiata, Sighisoara va pali pe langa ceea ce va deveni Alba Iulia.

In continuare dupa o scurta istorie a locatiei unde voi trece doar cele mai importante momente ale orasului; voi lasa imaginile sa vorbeasca intrucat cuvintele nu isi mai au rostul.

 

 

 

Oras invaluit in nimbul legendar al unor mari evenimente istorice petrecute intre batranele-i ziduri, Alba Iulia s-a intiparit adanc in mintea si inima poporului roman.
Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice acum 5000 de ani.
Aici, pe cursul mijlociu al Muresului a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama.
O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii.

Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V- lea i.Ch. ; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000 – 1900 i.Ch.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori.
In numeroase puncte de pe teritoriul orasului – La vii, Platoul romanilor – au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700 – 1000 i.e.n. ).
Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia).
Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.e.n. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband un teren de aproape 30 ha.

In epoca romana, Apoulon-ul dacic devenit APULUM, cunoaste o mare dezvoltare.
Primul nucleu al orasului, ale carui inceputuri trebuie puse imediat dupa anul 106 d. Ch., a fost castrul legiunii a XIII – a Gemina. Pentru ca era propus drept un castru permanent, castrul de la Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romana.

Important centru economic, Alba Iulia este si un insemnat oras politic in care se tin, in perioada 1291 si 1540, 51 de sedinte ale dietei Transilvaniei.
Dupa 1541 Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei (pana la 1690).
Timp de doua secole si jumatate orasul va cunoaste o perioada de dezvoltare economica rapida si o intindere urbanistica considerabila. In anul 1516 incepe construirea unei noi cetati care se termina abia prin sec. al XVII – lea. Principii Transilvaniei inalta edificii importante ( palatul princial, cladiri cu diferite destinatii ) si duc o politica de dezvoltare a orasului.
Evenimente politice, sociale si culturale, momente de mare importanta din viata poporului nostru, au loc la Alba Iulia. Cel mai memorabil eveniment se petrece la sfarsitul sec. al XVI – lea : intrarea triumfala in oras a lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) impreuna cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, trei zile dupa biruinta de la Selimbar. Alba Iulia avea sa devina astfel dupa cucerirea Moldovei, prima capitala a celor trei tari unite sub sceptrul marelui voievod.
Actiunea lui constituia prima incercare de unificare politica a tarilor romane. Din Alba Iulia Mihai Viteazul a condus cele 3 tari romanesti, prin masuri menite sa-i consolideze domnia; aici se intituleaza ” voievod si domn a toata tara Romaneasca si al Ardealului si al tarii Moldovei „.

Desi la 13 iulie 1795, Maria Tereza – imparateasa de mare glorie habsburgica a emis decretul de toleranta pentru romanii de religie ortodoxa din Transilvania si le-a permis numirea unui episcop ortodox, el nu a avut efectele scontate.
Anii trec, framantarile sociale se intetesc si la Alba Iulia, sub zidurile cetatii habsburgice rascoala ajunge la culme. Era in plina iarna a anului 1761 (14 februarie). Preotii ortodocsi care lasasera crucea pentru a incinge sabia dreptatii in fruntea taranilor, tin o adunare sinodiala la Alba Iulia.
Cativa ani rascoala a fost condusa de calugarul Sofronie din Saliste. Intre aceste actiuni se inscrie si cererea inaintata imparatului in anul 1779 de Horia si Closca. Lor li se alatura, in 1784 si Gheorghe Crisan. Se aprinde astfel torta care va da foc pulberii de nemultumiri acumulate de secole. Desi rascoala a fost infranta iar capeteniile au fost aduse in lanturi in cetate la Alba Iulia la 27 decembrie 1784, ea a zguduit puternic, pentru un moment, intreg edificiul orinduirii feudale. Locuitorii orasului au fost martorii, impietriti de ura si groaza, ai supliciului frangerii cu roata a martirilor rascoalei taranesti, osanda ce constituie una dintre cele mai cumplite cazne aducatoare de moarte din cate a cunoscut omenirea.
Era in dimineata zilei de 29 februarie 1785. Fusesera adusi acolo pe locul ce se numea „dealul furcilor ” azi numit Campul lui Horea zeci de mii de tarani iobagi sa asiste la executie. Crisan s-a sinucis in inchisoarea vechiului corp de garda, spanzurandu-se cu nojitele de la opinci.
Lui Closca si Horia le-au fost frante oasele cu roata, incepand cu picioarele. Se spune ca ultimele cuvinte ale lui Horea au fost: ” Mor pentru popor ”
Din acest moment istoric, Alba Iulia a capatat si valoarea de simbol al luptei maselor populare pentru dreptate sociala si libertate.

in dimineata zilei de 1 decembrie 1918 spre Alba Iulia se revarsau adevarate torente populare, care veneau sa pecetluiasca de asta data unirea inceputa, cu trei veacuri in urma, tot in acest loc, de Mihai Viteazul.
Prin cuvantul lor aduceau mesajul poporului care i-a ales si i-a insarcinat sa hotarasca in numele sau unirea. In zorii zilei de 1 decembrie, multimea adunata in straie de sarbatoare, care reprezentau costume din toate partile Romaniei, sub falfairile sutelor de steaguri tricolore, inconjoara cladirea in care va tine marele sfat national. Delegatii oficiali, cei 1228, se inghesuira in aceasta cladire a carei sala mare poarta azi numele de Sala Unirii. Atunci era un cazinou militar.
Catre ora 10 dimineata sosesc fruntasii politici romani, primiti cu urale. Pe platoul din spatele cetatii – campul lui Horea – ca o forta de nebiruit s-au revarsat peste 100.000 de oameni din toate colturile Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului, cu flamuri si inimile pline de un singur gand: ” vrem unirea tuturor romanilor „. Cand Goldis citeste motiunea istorica, adunarea aproba furtunos si vointa de integrare a natiunii se implineste categoric. Dupa votarea unirii, de la tribune improvizate deputatii au adus la cunostinta poporului marele act al unirii Transilvaniei cu Romania.
Calatorul care trece astazi prin Alba Iulia devenita centru turistic, vizitand Muzeul Unitatii Nationale din chiar cladirea unde s-a infaptuit, vede sapat in piatra pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare:
” In anul Domnului 1918, 1 decembrie, in acest loc s-a proclamat pentru totdeauna si in mod irevocabil prin votul solemn si unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu intreaga Daco-Romania. Eterna fie aducerea aminte a acestui act maret „.
Ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania s-a facut apoi prin Decretul Lege nr. 3631 din 11/24 dec. 1918.
In anul 1922 se ridica Catedrala reantregirii neamului unde in ziua de 15 octombrie are loc incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria.

 

 

 

sursa text : apulum.ro

FILE0261

FILE0260

FILE0257

FILE0255

FILE0254

FILE0253

P170711 13 21 [01]

P170711 13 13

P170711 13 06

P170711 13 00

P170711 12 54

P170711 12 48 [01]

P170711 12 48

P170711 12 47 [01]

HARTA LOCATIEI (+New : indicatii rutiere!):

Click pe locatia respectiva de pe mapa, apoi „Directions”, dupa care va aparea un map route in care puteti vedea traseul, timpul in care poate fi parcurs, indicatii si distanta rutiera in km dintre oricare localitati din Romania sau Europa vis-à-vis de locatia din postare.
[mappress mapid=”5″]